Propunerile CE pentru bugetul UE post 2020

bugetul-UE

 Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un buget pentru perioada 2021-2027 care echivalează cu 1,11% din venitul național brut al UE27.

Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice." (Günther Oettinger, comisarul european pentru buget)

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare:

  • 1)piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ;
  • 2)coeziune și valori (442,4 miliarde);
  • 3)resurse naturale și mediu (378,9 miliarde);
  • 4)migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde);
  • 5)securitate și apărare (27,5 miliarde);
  • 6)vecinătatea și politica globală (123 miliarde);
  • 7)administrația publică europeană (85,3 miliarde).

1. Un buget axat pe rezultate

Pentru a răspunde priorităților politice deja stabilite, UE27 are acum nevoie de resurse de finanțrae, drept pentru care Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental.

Concret, finanțarea prioritățile noi și urgente se va face cu majorarea actualelor niveluri de finanțare în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o modernizare a politicii agricole comune și a politicii de coeziune care pot produce in continuare rezultate prin reducerea moderată a finanțării – cu aproximativ 5 %, respectiv 7%. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

2. Un buget modern, simplu și flexibil

Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor, cu condiția ca investițiile să se facă în domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană. Prin urmare, Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil:

Modern: O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, asigurat prin reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar.

Simplu: Structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

Flexibil: Provocările recente au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include, așadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii", care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

3. Bugetul UE și statul de drept

O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

4. Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro.

  • –Un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.
  • –O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back") de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

Pe baza propunerilor din 2 mai 2018, Comisia va prezenta, în săptămânile următoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector. Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. E de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Sursa: http://www.caleaeuropeana.ro/infografic-comisia-europeana-explica-bugetul-de-1-278-miliarde-de-euro-propus-astazi-cati-bani-sunt-alocati-pentru-fiecare-domeniu/

Pentru vizionarea comunicărilor Presedintelui CE, Jean-Claude Juncker, și a comisarului european pentru buget, Günther Oettinger, din care au fost preluate informațiile prezentate în articol http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?sitelang=en&ref=I154549

Competiția națională EURO QUIZ 2018
29 aprilie – Ziua internațională a dansului

Europe Direct Bacău on Facebook

Arhivă Știri

Caută