TEATRUL-FORUM – UN JOC CARE-ȚI DĂ PUTERE

Trupa-Edge-2

Vestea cea bună

O perioadă de școală online e ceva ce noi toți am considerat a fi o oportunitate în condițiile actualei pandemii. Ne-am făcut cu toții planuri despre cum ne vom petrece mai mult timp și de mai bună calitate cu familiile noastre, cu prietenii, cu cei dragi. Cum vom avea ocazii noi de a descoperi ineditul lumii și ineditul din noi înșine. De a ne dedica unor preocupări și activități pe care le-am tot amânat. Ei, lucrurile ar fi mers conform planului dacă cele câteva luni nu s-ar fi transformat în, așa cum bine știm, mai bine de un an școlar. Și, ceea ce la început era curiozitate, entuziasm, implicare s-a transformat în rutină, stres, corvoadă, frustrare. Până când, într-o zi a venit de undeva un mesaj. Despreproiectul „Stă în puterea ta să faci ceva!", finalizat cu un concurs de scris, regizat și prezentat piese de teatru forum în fața spect-actorilor, proiect organizat de Centrul Europe Direct Bacău, coordonat de dna Prof. Nadia Morărașu. A fost exact factorul care a declanșat, din nou, în fiecare dintre noi, dorința de a face ceva pentru a evada din monotonie. Ne-a atras ideea de altceva, de necunoscut, de neexperimentat. Și gândul că putem fi iarăși colegi, la școală, dincolo de ecrane, că putem vorbi despre interese și pasiuni comune, că putem face lucruri împreună, ca să ne simțim aproape unii de ceilalți. Conștient sau nu, râvneam după o asemenea ocazie, trăiam într-o continuă speranță – așteptam să se întâmple ceva, însă nu știam ce; și nici nu căutam.

Ce este Teatrul forum?

Totuși, poate vă întrebați ce este teatru forum. Tipul acesta de teatru colaborativ este o metodă de educație nonformală ce se prezintă ca un instrument de intervenție socială, prin care se pot dezbate anumite dileme presante din viața de zi cu zi. Augusto Boal, fondatorul Teatrului celor Opresați, spunea că „în timp ce unii fac teatru, noi suntem teatru". „Teatru forum este o repetiție pentru viață." De ce? Pentru că teatrul forum este, printre altele, un exercițiu de a testa niște soluții la unele probleme, soluții pe care uneori nu avem curajul să le testăm în realitate. Teatrul forum lucrează cu caractere reale și nu cu personaje fictive, situații ipotetice sau replici învățate pe de rost, fără nicio noimă. Teatrul forum este un „teatru făcut de non-actori", inspirat din realitatea lor cotidiană. Acea realitate dură, nedreaptă, care sapă răni și ciuntește destine.

Nevoia de teatru forum este acolo unde oamenii nu au suficiente instrumente să lupte pentru problemele lor, acolo unde cineva face abuz de puterea pe care o are pentru a-i face pe ceilalți să renunțe la visurile lor, să renunțe să mai lupte pentru drepturile lor, să se complacă într-o situație de oprimare, fie că ea este la nivel psihic sau fizic. Ne aflăm într-o perioadă în care vedem în jurul nostru oameni fără o dorință de a lupta pentru ceea ce își doresc sau pentru propriile drepturi ascunzându-se după „Eh, și ce pot eu să fac? Oricum nu se rezolvă nimic!". Schimbarea nu vine niciodată ca prin magie, ea se face în pași mici, începând cu familia noastră, prietenii, comunitatea de lângă noi, luând în calcul problemele de lângă noi, ca ele să nu devină problemele acelea pentru care „nu mai putem face nimic". Teatrul forum nu rezolvă probleme guvernamentale, însă lucrează cu „fundația" ei, dă șansa victimelor să facă ceva pentru a găsi soluții și agresorilor, șansa să vadă chiar în fața lor care este rezultatul acțiunilorintreprinse de ei.

Teatrul forum, așa cum spune și numele, este o formă de teatru ce dă posibilitatea la interacţiune și dezbatere, este un instrument de intervenție socială. La prima vedere, ar părea o formă de teatru, însă atributul distinct de „forum" creează o nouă modalitate de expresie și de interacțiune cu publicul. Piesa de teatru se petrece astfel încât un grup de oameni schimbă idei și opinii, caută împreună soluţii sau modele de acțiune potrivite cu situația în care sunt implicați. Sursa de inspirație este realitatea. Sursa de inspirație este echipa de non-actori care lucrează la piesă și aspectele sociale care îi afectează pe ei, într-un fel sau altul. Scopul principal nu este ca spect-actorii să găsească soluția sau soluțiile ideale, ci să creeze contextul în care oamenii se pot deschide, pot discuta despre o problemă sau o situație prin care trec cu toții și, apoi, să încerce împreună să descopere ce pot face. Procesul până la soluție e important.

Întrebări pentru non-actori

1.Este prima dată când vă implicați în teatru forum? Dacă da, ce v-a determinat să participați la această activitate?

Avem printre noi colegi care au mai fost implicați în diverse piese și proiecte de teatru, însă această experiență de teatru forum este prima pentru fiecare dintre noi. Am ales să facem parte din această echipă întrucât ne-a surâs ideea de a crea noi înșine un scenariu, care are ca sursă de inspirație un cumul de situații sociale indezirabile la care, mai mult sau mai puțin am fost părtași, și, mai cu seamă, șansa de a improviza - pentru partea de forum - și de a ne implica, prin aceasta, activ în schimbarea cursului evenimentelor. Cu toate că a fost o provocare pentru noi, ni s-a părut ofertant să gândim diverse variante de intervenție și să putem schimba deznodământul actului de opresiune, mai mult decât să învățăm replicile din scenariul standard. A fost un efort de voință din partea noastră, nu doar un efort de memorie, un efort de voință să atingem anumite cote ale implicării civice și să transmitem anumite mesaje cu real impact social.

2.A fost vreo diferență, pentru cei ce au mai avut experiențe anterioare, între teatrul dramă și cel forum?

Exerciții de improvizație am mai făcut, căci improvizația este un element de bază și în teatrul dramă. Dacă îți uiți replicile în timpul piesei, este primordial să stăpânești situația, să nu îți ieși din rol, să fii un partener de scenă pe care ceilalți se pot baza. Totuși, teatrul forum a fost diferit. A fost antrenant să concepem diverse improvizații pentru absolut fiecare scenă, să anticipăm viziunile spect-actorilor și să ne ancorăm dincolo de tangibilul piesei prin prisma eventualelor observații.

3.Vi s-a părut greu să vă reprofilați personajele după fiecare intervenție a spect-actorilor?

Orice scenariu de piesă de teatru forum, după identificarea tipului de opresiune pe care vrea să îl aducă în dezbatere, are, ca etapă obligatorie, schițarea profilului personajului pe care urmează să îl interpretăm. Am făcut lucrul acesta cu pasiunea plăsmuitorului de caractere. Dar, abia în partea de forum am reușit să croim personajul după valorile și principiile morale pe care le împărtășim, să ne expunem limpede punctele de vedere față de actul de opresiune; intervențiile spect-actorilor au dat curs viziunilor noastre. Empatizând tot mai mult cu dorința noastră și dorința lor de a schimba mersul lucrurilor, replicile au venit de la sine, reușind în final să fim noi înșine în raport cu realitatea pe care am intenționat să o conturăm.

4.Cu ce personaj, altul decât cel jucat, v-ați identifica?

Noi, cele ce am avut un rol neutru, ne-am regăsi mai mult într-una dintre extreme. Ne-am vedea jucând ori rolul Iuliei, dar să nu fim atât de pasive - să ne verbalizăm nemulțumirile, să luăm atitudine în apărarea noastră și să îl determinăm pe cel descurajat să fie în asentiment cu noi – ori rolul lui Leo, cu mici schimbări – am fi atacat latura psihologică, cu subtile ironii, poate și nuanțe de sarcasm, fără a apela la violență; rațiunea primează și ne dictează că violența nu ne rezolvă conflictele, ci le intensifică.

5.V-a plăcut felul în care personajele au evoluat după intervențiile spect-actorilor sau ați fi preferat să urmați o altă direcție?

Considerăm că intervențiile asupra aliaților opresoarei au avut loc prea târziu – în scena a patra -, astfel că schimbările aduse au fost prea viguroase în raport cu spațiul temporal rămas la dispoziție. Schimbarea a fost bruscă și a trebuit să fim oarecum direcți, pentru a nu prelungi inutil piesa. Ne-ar fi plăcut să construim o poveste frumoasă și aliaților - să își supună regândirii, treptat, alegerile - și să pătrundem și mai mult în substanța a ceea ce presupune, în fond, teatrul forum.

6.Cum credeți că primește un public nepregătit un spectacol de teatru forum? Cum credeți că a simțit publicul propunerea voastră?

Dacă nu ar fi fost secvențele de dezbatere și de forum, nu credem că cei din public ar fi fost atât de receptivi. Faptul că ei au putut ieși din inerția lor, că s-au putut ridica de pe scaune și, argumentat, au putut acționa conform propriilor principii și că au simțit, în ei înșiși și în noi, puterea și voința de a aduce o schimbare a fost și va fi marele avantaj al teatrului forum. Suntem de părere că publicul nostru nu ar fi intervenit dacă nu ar fi fost deranjat de realitatea dezamăgitoare expusă lui și totodată captivat de maniera în care a fost gândită și interpretată piesa.

7.Credeți că un om care se uită și participă la o piesă de teatru forum își va schimba concepțiile, atitudinea, implicarea în viața socială?

În general, la teatru dramă, spectatorul este un personaj cvasineutru, dacă e să nu acordăm prea mult credit chatarsisului atât de invocat, îndeosebi de către artiști. Dacă piesa îi displace, întoarce spatele, se ridică, pleacă; nu vrea să fie martor. Când este spect-actor la teatru forum, este forțat să vadă ce se întâmplă, este forțat să vadă unde se ajunge. Apoi, în partea de dezbatere, prin verbalizarea grimaselor de dezgust stârnite de piesă, înțelege că poate schimba ceva. Se pune în pielea opresatului și pricepe ce rău îi poate face fiind pasiv, încurajând astfel atitudinea absurdă a opresorului. Oamenii sunt limitați - cel puțin în forma promovată de societate. Așadar, pot doar să atribuie etichete care limitează ceea ce este nelimitat. Teatrul social îi oferă spect-actorului siguranța că ceea ce caută în alții este deja în el, iar implicarea sa poate schimba lumea.

8.V-a deschis teatrul forum apetitul pentru teatru (de orice fel)? V-ați mai încumeta în astfel de proiecte sau această experiență va fi una singulară în viața voastră?

Nu ne-am fi gândit vreodată că o astfel de experiență ne va plăcea atât de mult și totodată ne va și schimba perspectivele avute, cândva, despre noi și cei din jur. Unii colegi de-ai noștri care, din păcate, au fost și ei opresați în diverse conjuncturi au mărturisit că niciodată nu ar fi avut încredere să își ia apărarea, să riposteze împotriva opresorilor. După această experiență, ni s-a schimbat tuturor atât felul de-a reacționa în astfel de împrejurări, cât și părerea față de reprezentațiile pe scenă. Eram atrași de spectacolele de teatru, însă nu ne-am fi văzut pe noi înșine jucând vreodată în fața unui public – fie el restrâns, în aceste circumstanțe. Neîndoielnic, această implicare în teatru forum este debutul unei frumoase călătorii în lumea teatrului. A fost o șansă aparte pentru noi, iar pe cele ce sperăm să urmeze le vom primi călduros, cu brațele deschise.

Impresii ale spect-actorilor

1.Ați mai participat la activități / piese de teatru forum? Cum vi s-a părut rolul de spect-actor?

Am mai participat la teatru forum, însă nu am fost spect-actori, ci non-actori. La început am fost puțin speriați crezând că nu vom ști ce intervenții am putea face, dar, după vizionarea piesei și discuția despre tema abordată, conflictul dezvoltat și caracterele implicate, ne-a fost ușor să recunoaștem tipurile de personaje, să observăm cum situația se putea schimba doar printr-o scurtă replică.

2.Sunteți mulțumiți de intervențiile pe care le-ați avut pe parcursul piesei?

Având în vedere că piesa s-a sfârșit bine – Andrei nu a mai plecat din școală – suntem mulțumiți de intervențiile pe care le-am avut, cu toate că am simțit ulterior că puteam face mai multe, că sigur am fi putut schimba și mai mult firul acțiunii; pe moment nu ne-am gândit la anumite intervenții la care, acum, după o analiză ulterioară, ne gândim. Totuși, după cum am spus, suntem mulțumiți de ce am făcut, întrucât am procedat în timpul piesei de teatru forum exact cum am fi procedat și în realitate; nu ne-am dus pe un rol pe care nu ni l-am fi putut însuși, ci ne-am pliat pe roluri conform firii noastre. Căci și în viață reacționăm cu resursele noastre, cu gândurile noastre la momentul respectiv. Acționăm conform principiilor noastre, nu unui ideal.

3.Când intervin ca spect-actor, sunt conștient de faptul că felul în care percep eu textul și acțiunile va fi unul diferit. Ce schimbări ați dorit să aduceți, prin acțiunile voastre, opresoarei? Dar opresatului?

Am vrut ca Rebeka, opresoarea, să fie redusă la tăcere, să fie descurajată, să nu mai aibă pe nimeni de partea ei și să înțeleagă, la un moment dat, că într-adevăr nu este moral și etic ceea ce face. De aceea, când am intervenit pe rolul lui Miți, aliată a opresoarei, am intenționat să o facem pe opresoare să creadă că ea este îndeajuns de bună și pe cont propriu, fără a-i intimida și descuraja pe ceilalți. De asemenea, pe parcursul intervențiilor noastre, am avut îm vedere că orice opresor este, la rândul său, o victimă a unei alte opresiuni și că, de fapt, actul de opresiune este modalitatea inconștientă prin care acesta încearcă să îi facă față. Am dorit, prin toate intervențiile noastre, să îl facem pe Andrei, cel opresat, să se simtă sprijinit de ceilalți și să simtă că are pe cineva aproape care să îl ajute și să îl încurajeze, să îl facem să înțeleagă că nu este singur și că stă în puterea lui să se opună discriminării.

4.Dacă ați fi putut – deși nu se poate în teatru forum – să introduceți un personaj sau o scenă, care ar fi fost acestea?

Am fi vrut să o introducem pe dirigintă, întrucât considerăm că ar fi trebuit ca opresatul să i se adreseze unui adult. Iulia, aliata opresatului, care pare a fi o elevă bine ancorată în atmosfera școlară, tot insista să meargă împreună cu Andrei la dirigintă și știa că aceasta ar fi un colac de salvare. Ne-ar fi plăcut, de asemenea, să îl introducem pe director, tatăl opresoarei, ca un aliat al opresatului, pentru a o face pe Rebeka să înțeleagă că Andrei este cu siguranță un elev iminent și merită să fie în acea clasă, la acel colegiu de prestigiu. L-am fi văzut, concomitent, și ca pe un opresor al opresoarei, individul care induce, subliminal, atitudinea ostilă a Rebekăi.

5.Cu ce tip de personaj v-ați identifica?

Ne-am identifica cu Rebeka, însă fără a-i opresa pe ceilalți; suntem de părere că este un personaj puternic – ne-a plăcut spiritul ei defensiv, însă nu și cel ofensiv. Ne-am regăsi, de asemenea, în rolul Iuliei, deoarece ea nu a insultat niciodată celelalte personaje atunci când îl apăra pe Andrei și își apăra propria persoană; ni s-a părut înțelept felul în care a acționat. Cu toate acestea, nu este confortabil să ne identificăm cu niciunul dintre personaje. Ar fi bine să nu alegem să fim nici într-o extremă, nici în cealaltă, nici să fim neutri, ci să vedem și să avem părțile bune ale fiecărui tip de personaj prezentat.

6.Ați avea curaj să interveniți, acolo unde se poate interveni, desigur, în viața de zi cu zi, dacă ați vedea un act de discriminare, după această experiență cu teatru forum sau ați păstra o atitudine rezervată?

După ce am văzut finalul unei astfel de povești poate fi schimbat, suntem mai motivați să intervenim, deoarece știm că într-adevăr se poate face ceva. Într-o piesă de teatru forum putem vedea efectele pe termen lung ale neparticipării celorlalți la conflict și înțelegem că se poate ajunge într-o situație dramatică. Acum, după am văzut cât de mult contează, cu siguranță vom lua atitudine. Dacă reușim să aplanăm un conflict, atunci reducem și șansele ca un nou conflict să aibă loc altădată – între aceleași persoane sau între alte persoane din același colectiv.

În loc de concluzii

Înainte de experiența teatrului forum, credeam că este extrem de dificil, aproape imposibil, îndeosebi pentru noi, tineri încă în formare, să rămânem fermi în convingerile noastre atunci când în jur nu pare să mai existe principii sănătoase. Și că este tare greu să rămânem statornici în drumul acesta, când simțim aproape exclusiv doar dezamăgire, când orice încercare de a repune lucrurile în matca firescului omeniei se fărâmă, în mii de cioburi, de zidul indiferenței globale, ca un val risipit pe talazul neîndurător. Însă, după povestea frumoasă și adevărată de la EDGE, am înțeles că doar împreună, cu pași mărunți, putem schimba ceva. Înăuntrul piesei noastre sunt strânse cuvintele nerostite și gesturile nesăvârșite; a ajuns un minim impact spre a ne elibera indignările. Personajele au proiectat umbre asupra poveștii noastre, iar noi, oamenii, am primit lumină – lumina sincerității, a clarității realității, a schimbării – și simțim, prin aceasta, că este indispensabil să mergem înainte, să simțim cândva că aparținem unei lumi mai mari. Unei lumi în care să facem prezența noastră să conteze în cel mai bun sens.

Aducem mulțumirile noastre sincere Centrului Europe Direct Bacău pentru deosebita șansă ce ne-a fost acordată, aceea de a fi o voce care contează, o voce care poate schimba atitudini, comportamente, destine.

Un articol de Ioana-Delia Blendea,

după un interviu cu membrii trupei EDGE

și cu spect-actorii spectacolului "Un vis spulberat",

elevi ai Colegiului Național "Ferdinand I", Bacău

Coordonator, Prof. Cristina Frânculescu

Centrul de Informare Europe Direct (CIED/EDIC) - l...
Caravana "Europa în viața mea" la Colegiul "Mihai ...

By accepting you will be accessing a service provided by a third-party external to https://europedirectbacau.ro/

ED Bacău pe Facebook

Caută

Calendar

Wait a minute, while we are rendering the calendar