Starea „vremii" post-alegeri europarlamentare la instituțiile UE

elections

Pe fondul unei instabilități accentuate la nivel international, cu predicții din ce în ce mai sumbre și atenționări de „vreme rea", care au accentuat sentimentul general de nesiguranță, perioada premergătoare alegerilor pentru PE din 2019 s-a caracterizat prin turbulențe provocate de „smogul" Brexitului și al unor rezultate electorale incerte.

Euforia reconfirmării masive a susținerii pentru construcția europeană prin cea mai ridicată prezență la Alegerile Europarlamentare din ultimii 25 de ani a marcat simbolic răsăritul unei noi etape în evoluția Uniunii Europene. După anunțarea rezultatelor finale ale scrutinului din 23-26 mai, la unii candidați a ieșit soarele, pe alții a căzut cerul. Semnalul clar dat de cetățenii europeni este că votul lor poate avea efectul unui tsunami care poate scutura întreaga configurație politică. Și chiar s-a întâmplat la aceste alegeri, în condițiile în care peste 60% dintre cei aleși sunt membri noi ai Parlamentului.

Spiritele s-au încins rapid în jocurile puterii pentru a forma alianțe între noile forțe politice. Astfel, cel de-al 9-lea Parlament European de la primele alegeri directe din 1979 are reprezentanți din 190 de partide din 28 de state membre. La finalul unor serii de averse de declarații politice, s-au conturat 7 grupuri politice care reunesc marea majoritate a europarlamentarilor.

După alegerea șefilor acestor grupuri politice, printre care se numără și conaționalul Dacian Cioloș (președinte al grupului Renew Europe), următoarea rundă de negocieri s-a dus la nivelul șefilor de stat/guvern.

Pe parcursul a trei zile de deliberări în cadrul unui summit maraton, cei 28 de lideri europeni au trecut de la arșița replicilor încinse la gerul tăios al declarațiilor polemice și au ținut pe jar toată suflarea europeană, până au început să „transpire" mult așteptatele propuneri. Pozițiile-cheie ale instituțiilor europene tranșate în urma acestor negocieri au stârnit polemici foarte aprinse.

Soluția de compromis la care au ajuns liderii europeni a fost să nominalizeze două femei şi doi bărbaţi pentru a prelua principalele posturi de conducere în instituţiile UE, ținând seama de echilibrele geografice, politice și de gen.

Astfel, odată cu „fumul alb" mult așteptat, a venit propunerea ca actuala şefă a Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde să preia Conducerea Băncii Centrale Europene, în timp ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell va conduce diplomaţia europeană din poziția de Înalt Reprezentant pentru Politica Externă, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel a fost propus preşedintele Consiliului European.

Cele mai disputate poziții au fost cele de președinte al Parlamentului European, respectiv președinte al Comisiei Europene. Pe de o parte, politicianul italian David Sassoli, membru al Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor, a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului European cu o largă majoritate de 345 de voturi. El este sigurul dintre noii șefi ai instituţiilor europene care și-a început deja mandatul din iulie. Acesta ar urma să aibă un mandat de doar doi ani şi jumătate, deoarece a doua parte a conducerii legislaturii ar putea fi transferată unui membru al Partidului Popular European (PPE).

Pe de altă parte, pentru preşedinţia Comisiei Europene, liderii europeni au avansat o propunere controversată în persoana actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentată a Partidului Popular European (PPE).

Nominalizarea a stârnit nori negri de furtună, în contextul nemulţumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice – Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PSE), ambii candidați cap de listă. Vocile contestatare au reclamat faptul că procedura de desemnare "nu a fost transparentă" (Jean-Claude Juncker, actualul președinte al CE) și a venit din afara procesului de "Spitzenkandidaten". Cu toate acestea, înfruntând puternicele averse din plenul PE, Ursula von der Leyen a fost aleasă cu limita de 383 de voturi, ca prima femeie în funcția de șefă a Comisiei Europene.

Cu siguranță perioada de acalmie până la schimbarea de ștafetă din toamna acestui an și până la iminentul Brexit va permite refacerea echilibrului politic pe scena europeană. Din păcate, nici cele mai bine echipate institute de cercetare sau cei mai versați analiști politici nu pot previziona cu acuratețe evoluția stării UE, dar ne dorim ca schimbările survenite să nu aibă un impact negativ asupra stării cetățenilor. Sursă  

Credit imagine: https://www.bbc.com/news/world-europe-48186027

E-buletin 8/2019
E-buletin 7/2019

Europe Direct Bacău on Facebook

Arhivă Știri

Caută