În fiecare an, la jumătatea lunii septembrie, Discursul privind Starea Uniunii (SOTEU), susținut de președintele sau președinta Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, aduce în atenția noastră eforturile constante depuse la nivelul Uniunii Europene pentru asigurarea unei societăți mai democratice, mai sănătoase și mai pașnice și anunță țintele de atins pentru perioada următoare.
Echipa Centrului EUROPE DIRECT Bacău vă invită să urmăriți #SOTEU2022 (State of the Union), fizic, în sala de conferințe a Bibliotecii Universității „Vasile Alecsandri" din Bacău sau online (https://www.facebook.com/EuropeDirectBacau) pe pagina de Facebook a centrului. În acest an, Ursula van der Leyen, președinta CE în exercițiu, va face mai mult decât o simplă dare de seamă, pentru că, în contextul actual, marcat de provocări greu de surmontat, avem nevoie de asigurări că instituțiile europene susțin în continuare democrația și integritatea teritorială ca valori de bază.
În preambulul acestui eveniment, pe pagina oficială https://state-of-the-union.ec.europa.eu/index_ro, se face o trecere în revistă a principalelor realizări ale Comisiei Von der Leyen și etapele din care am selectat 4 inițiative majore:
1.Combaterea pandemiei prin solidaritate și știință
Încă de la începutul pandemiei Covid-19, Comisia a avut trei mari țeluri: limitarea răspândirii și protejarea cât mai multor oameni prin vaccinare, revenirea din impasul economic prin proiecte și reforme și, în cele din urmă, menținerea unei poziții ferme în ceea ce privește tranziția digitală și ecologică.
Vaccinul Pfizer apare pe piață în decembrie 2020, Moderna și AstraZeneca în ianuarie 2021, Johnson & Johnson în martie 2021, iar cele mai noi (Novavax și Valneva) în decembrie 2021, respectiv iunie 2022.
Comisia nu a ajutat numai Europa, ci și Africa în lupta cu virusul. S-a recunoscut nevoia de ajutor și s-au oferit 425 milioane de euro pentru protejarea eficientă a continentului prin vaccinare.
Au fost adoptate și alte măsuri, precum certificatul verde european, fără de care n-am fi putut călători în siguranță. De aici încolo, se dorește protejarea cât mai eficientă a cetățenilor UE, efort pe care HERA (Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară) îl coordonează.
2.O lume mai verde, o lume mai digitală și șanse egale
Planul de recuperare NextGenerationEU, cu un buget de 800 miliarde de euro are ca scop, în proporție de 40%, să finanțeze soluțiile pentru protejarea mediului și măsuri climatice, în timp ce aproximativ 26% se vor concentra spre angajamentul pentru digitalizare și evoluții în acest sector. Comisia a aprobat toate cererile din acest program, iar speranța cea mai mare este ca până în 2027 economia să crească cu 1,5% și este estimat că aceste investiții vor ajuta la crearea a 2 milioane de locuri de muncă.
De asemenea, se urmărește renunțarea la combustibilii fosili și adoptarea energiei regenerabile. Mulțumită planului REPowerEU, se speră și la renunțarea la combustibilii livrați de Rusia, tot înainte de 2030. Se lucrează la reducerea cu 55% a gazelor de seră până în 2050, la protejarea pădurilor și împădurire, la susținerea fermierilor și produselor locale, la adoptarea mijloacelor de transport sustenabile etc. s-au înregistrat progrese și la sporirea competențelor digitale, transformarea tehnologică și digitală a întreprinderilor, digitalizarea serviciilor de interes public și asigurarea sustenabilității și securității infrastructurilor digitale.
În octombrie 2021, Consiliul European pentru Inovație a selectat 65 de proiecte și afaceri mici și mijlocii și le-a oferit fonduri de 363 milioane de euro pentru inovații în medicină, tehnologie, energie, spațiu etc. Țintele principale ale Comisiei rămân în continuare sănătatea solului și a hranei, orașele neutre din punct de vedere climatic, adaptarea la schimbările climatice, oceane, mări și râuri curate și lupta cu nemilosul cancer.
Din punct de vedere economic, s-au început următoarele demersuri (anul termen este 2030):
La nivelul Uniunii Europene, ajutorul umanitar oferit refugiaților a fost foarte consistent. Țările vecine Ucrainei, printre care și România, au oferit speranță și ajutor celor loviți de durerea războiului și dezrădăcinării. Mai mult de 8,2 milioane de refugiați au intrat în Europa, din 24 februarie 2022.
Printre avantajele refugiaților se numără accesul la sistemul medical, accesul la educație, accesul la ajutor social și mijloace de subzistență la nevoie și accesul la locurile de muncă. Birourile Europe Direct sunt o altă componentă importantă a acestui efort: au răspuns la întrebările și problemele oamenilor, oferindu-le posibilitatea de a comunica cu ceilalți.
În timp ce se poartă discuții în ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, se impun sancțiuni drastice Rusiei pentru conflictul armat provocat. Sancțiunile sunt legate de obținerea vizelor, exportul de bunuri ori chiar retragerea anumitor companii din această țară. Limitarea accesului la anumite mijloace tehnologice și la componentele acestora ce pot fi folosite în securitate și apărare este o altă măsură luată de Comisie și NATO.
Comisia Europeană a susținut și va susține în continuare democrația și integritatea teritorială ca valori de bază.
4.Păstrarea democrației
Planul de acțiune pentru democrația europeană se canalizează pe trei sectoare ce stau la baza unei societăți sănătoase:
În septembrie 2021, Comisia a adus la cunoștință recomandări în ceea ce privește siguranța – atât online cât și offline – a jurnaliștilor care, datorită schimbărilor tehnologice și sociale, nu-și mai exercită meseria în mod sigur. S-au creat (și este un proces continuu) mijloace de susținere psihologică și fizică pentru jurnaliștii în pericol.
În aprilie 2022, Comisia a propus legislația care să-i protejeze pe jurnaliști și pe activiștii pentru drepturile omului de eventuale repercusiuni legale abuzive. Libertatea presei și pluralismul în mass-media sunt bineînțeles valori susținute.
Egalitatea dintre cetățeni este un alt principiu pe care Comisia l-a susținut. Egalitatea dintre bărbat și femeie este o valoare fundamentală stipulată în art. 2 din Tratatul Uniunii Europene. Se dorește un echilibru de gen în companii, mai ales în pozițiile de conducere. Aici intră și discuția despre diferențele de salariu și violența bazată pe criteriul sexului și combaterea acestora.
Discriminarea nu-și are locul în UE. Din această cauză, Comisia lucrează constant cu statele membre pentru asigurarea unor planuri anti-rasism și (pro) LGBTIQ+. Fenomenele de „hate crime" și „hate speech" au dobândit statutul de crime la adresa drepturilor omului și s-au stabilit reguli minimale prin care să fie definită infracțiunea și ce sancțiuni se aplică. O altă importantă strategie este cea împotriva antisemitismului; se urmărește promovarea moștenirii culturale evreiești și ajutarea comunității.
În mai 2022, s-a continuat lupta împotriva abuzului sexual online al copiilor, cu scopul de a susține victimele și de a le face dreptate prin diverse agenții și instituții. În plus, Garanția europeană a copilului urmărește susținerea sa și mărirea gradului de incluziune la școală și în societate, ce determină șanse mai mari de succes în viața de adult. Se oferă consultanță și mijloace prin care copiii să beneficieze de activități extra-curriculare, mese sănătoase și accesul facil la sistemul sanitar.
Sursa: https://state-of-the-union.ec.europa.eu/index_ro
Autor sinteză: Miriam Calapod, bursiera media ED Bacau.